Comunicarea umană este un fenomen complex, care include în structura sa nu numai mesajele transmise la nivel verbal, ci și informații transferate între interlocutori prin alte canale, cum ar fi mimica, adică modificările la nivelul feței, și pantomimica, adică gesturile care acompaniază, de obicei, o conversație. Acestea formează comunicarea nonverbală. Comunicarea nonverbală cuprinde: modul în care se realizează contactul vizual și traiectoria privirii; gesturile și mișcările corpului; atitudinea posturală și orientarea corpului; comportamentele legate de spațiul personal; însușiri ale vocii,...

Aspectul esențial al autismului îl reprezintă incapacitatea de comunicare și de interacțiune socială, precum și un repertoriu restrâns, sărăcăcios, de activități și preocupări. Un copil autist poate fi recunoscut după lipsa de interes față de persoanele din jurul său, după limbajul slab dezvoltat și după gesturile repetitive, inutile, pe care le face. Interacțiunea socială este componenta psihologică cel mai afectată în autism. Deteriorarea acesteia se poate manifesta la nivelul comportamentelor nonverbale: copilul evită privirea interlocutorului, prezintă gesturi stereotipe și poziții...

Prin sevraj se înțelege încetarea accidentală sau voluntară a consumului de drog de către un toxicoman. Sindromul de sevraj, numit și „lipsa” toxicomanilor, este constituit din manifestări fizice și psihice legate de încetarea consumului de drog. În funcție de substanța în cauză, manifestările diferă pe plan fizic și psihologic. Sindromul de sevraj este corolarul adaptării organismului la efectele unui drog. Manifestările sale sunt, prin urmare, manifestări opuse acelora produse de substanța în cauză. De exemplu, pentru opiacee, care sunt calmante...

Depresia este o tulburare psihică foarte comună, care afectează între 5 și 10% din populație, manifestată în primul rând printr-o modificare profundă a dispoziției în sensul tristeții, al suferinței morale și al încetinirii psihomotorii. Depresia nu este pur și simplu tristețe, ci este o boală autentică, ce trebuie diagnosticată și care necesită tratament. Uneori, cauzele depresiei pot fi ușor de identificat: decese în familie, eșecuri personale, nesiguranța vieții etc. Alteori, cauzele deprimării pot rămâne necunoscute și, de multe ori, persoanele...

Serotonina este un neurotransmițător care intervine in majoritatea proceselor fiziologice si comportamentale. Activitatea sa este perturbată de folosirea anumitor medicamente care au efect la nivelul sistemului nervos şi mai ales a anumitor antidepresive şi neuroleptice. Serotonina este implicată în controlul multor procese, printre care somnul, învăţarea si memoria, reglarea afectelor şi a dispoziţiei, controlul impulsivităţii şi al agresivităţii, durerea, comportamentele sexuale şi conduitele alimentare. O alterare a transmiterii serotoninergice este, în consecinţă, asociată majorităţii tulburărilor psihiatrice (depresie, anxietate generalizată schizofrenie,...

Prin termenul „alcoolism” se înțelege pierderea libertății unui individ de a se abține de la alcool, după definiția lui P. Fouquet. În 1849, un medic suedez, M. Huss, observând că numeroase afecțiuni gastroenterologice, neurologice, psihiatrice și cardiologice erau în mod manifest legate de absorbția excesivă de băuturi cu un înalt grad alcoolic, a creat cuvântul „alcoolism”, desemnând astfel numitorul comun al acestei patologii atât de diverse. Termenul folosit până atunci era „patima beției”. Acest nou cuvânt în „-ism” prezenta avantajul...

Schizofrenia este o psihoză gravă, de obicei cronică, ce survine la adultul tânăr. Este caracterizată clinic prin semne de disociere mentală, discordanță afectivă și activitate delirantă incoerentă, ducând, în general, la pierderea contactului cu lumea exterioară și la o închidere autistică. Cauzele acestei boli includ factori genetici, neurobiologici și de mediu social. Unele medicamente sau droguri par să înrăutățească simptomele schizofreniei. Numeroasele combinații posibile de simptome sub care se prezintă boala au condus la controverse în legătură cu existența unei...

Termenul „motivație” desemnează, în psihologie, procesele fiziologice și psihologice responsabile de declanșarea, menținerea și încetarea unui comportament, ca și de valoarea apetitivă sau aversivă conferită elementelor de mediu asupra cărora se exercită acel comportament. Motivația este unul dintre conceptele introduse în psihologie pentru a explica faptul că, într-un mediu constant, un organism nu reacționează întotdeauna în același mod. Privat de hrană, un șobolan traversează un grătar electrificat pentru a o obține; sătul, el refuză. Diferența dintre comportamente își găsește aici...

Lipsită de energie, iritabilă și cu ochii stinși... Cu multă tristețe în suflet și fără posibilități vizibile de scăpare. Știi pe cineva care seamănă cu descrierea? S-ar putea să sufere de depresie. Uneori ți se spune că ai căzut în „butoiul cu melancolie” sau că „ți s-au înecat corăbiile”. Amicii și colegii încep să te evite atunci când observă că nu faci niciun efort să scapi de starea ta pesimistă. Îți ieși din fire mai ușor și ai impresia că...

Suntem convinși că partenerul nostru de viață nu ne minte sau, atunci când o face, putem observa acest lucru. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa. Oricât de mult am cunoaște pe cineva, nu putem fi siguri că acesta nu ne ascunde unele lucruri, chiar dacă trăim alături de aceeași persoană de-o viață. Științele comportamentale și psihologia modernă au descoperit însă posibilitatea de a afla cât de sinceri sunt cei cu care conviețuim, analizând unele aspecte care în 90% din...

Influența limbajului corpului asupra gândurilor și emoțiilor Dacă vă uitați cu atenție la discursul unui politician, veți observa că în spatele său, cu fața către public, se află un rând de persoane care dau cu convingere din cap, aplaudă sau arată alte semne de aprobare pentru ceea ce spune cel care ține discursul. S-ar putea să fie așezați acolo în mod intenționat. Astfel de semnale nonverbale de aprobare pot funcționa ca o metodă subtilă, dar puternică, de a determina publicul...

În anul 1964, s-a petrecut la New York un eveniment care a marcat opinia publică: o tânără, Kitty Genovese, a fost ucisă cu bestialitate, pe stradă, fără ca nimeni să intervină. Cercetările ulterioare ale poliției au arătat că 38 de persoane au asistat la crimă din interiorul locuințelor, dar nu au intervenit. Această întâmplare a stimulat mult cercetările din psihologia socială. Psihologii au încercat să înțeleagă de ce, în anumite situații, oamenii nu acordă ajutor persoanelor aflate în situații critice....