În peisajul vast al gândirii occidentale, puține figuri au avut un impact atât de profund și de controversat ca Sigmund Freud. Acest psihiatru și psiholog austro-ungar a revoluționat modul în care înțelegem mintea umană, deschizând noi orizonturi în explorarea inconștientului și a motivațiilor ascunse care ne ghidează acțiunile și gândurile zi de zi.

Este o idee general acceptată că bărbații preferă compania femeilor mai tinere în timp ce femeile preferă bărbații care sunt mai în vârstă decît ele. Acest punct de vedere este consistent cu teoria investiției parentale, care afirmă că bărbații sunt atrași de femeile care dau semne că sunt mai fertile – adică de cele mai tinere.

Se spune că cei care se deosebesc se atrag, dar „a fi deosebit” este un standard chiar atît de util pentru a determina compatibilitatea în relația de cuplu? Ca majoritatea clișeelor, această credință populară este suprageneralizată și poate fi înșelătoare, ba chiar periculoasă.

Subconștientul (numit și inconștient) este o instanţă psihică, sediu al reprezentărilor refulate, opus preconştientului-conştientului în prima topică freudiană. Teoria subconștientului constituie ipoteza fondatoare a psihanalizei; după Lacan, subconștientul este „structurat ca un limbaj”.

Există persoane care reuşesc să intre mereu în conflict cu toată lumea, comportîndu-se fie ca tirani domestici în viaţa familială, fie ca şefi insuportabili sau angajaţi iresponsabili în viaţa profesională. Adesea intră în conflict spontan cu oameni necunoscuţi sau caută în mod intenţionat scandalul sau îi deranjează pe ceilalţi cu pretenţii sau atitudini absurde.

Gelozia a suscitat un interes de cercetare ştiinţifică abia după 1970, cînd s-au realizat primele experimente psihosociologice riguroase. Dar, pentru a se putea studia experimental, trebuia să se dea o definiţie ştiinţifică fenomenului.