Prin sevraj se înțelege o încetare accidentală sau voluntară a luării de drog de către un toxicoman. Sindromul de sevraj (“lipsa” toxicomanilor) este constituit din manifestări fizice şi psihice legate de încetarea drogării: în funcţie de substanţa în cauză, manifestările di-feră pe plan fizic şi psihologic. Sindromul de sevraj este corolarul adaptării organis-mului la efectele unui drog.

În 1849, un medic suedez, M. Huss, observând că numeroase afecţiuni gastroenterologice, neurologice, psihiatrice, cardiologice erau în mod manifest legate de absorbţia excesivă de băutură cu un înalt grad alcoolic, a creat cuvântul alcoolism, desemnând astfel numitorul comun al acestei patologii atât de diverse.

Odată cu trecerea timpului, cuplurile descoperă în mod inevitabil că alunecă de la un stil de viață aventuros într-o stare linistită și confortabilă în care prietenia între parteneri contează mai mult decît pasiunea de odonioară. În acest proces trăirile intense de la începutul relației se domolesc și sunt înlocuite de acte și comportamente care au devenit rutină.

Etimologic, cuvîntul „paranoia” derivă din limba greacă şi înseamnă para = alături, nota = judecată. Termenul a fost creat de Vogel (1782), întrebuinţat în 1818 de Heinroth care a descris un delir, iar semnificaţia lui actuală i-a fost atribuita ulterior (1888) de către Mendel, pentru a numi „nebunia sistematizată”.

Chiar pentru oamenii care se simt foarte confortabil în societate prima întâlnire poate fi o sursă de stres. Este greu să fii relaxat și natural cînd știi că persoana cu care te întâlnești îți evaluează fiecare gest ca să vadă dacă ești un partener așa cum își dorește.

Inducția este prima etapă a hipnozei. Aici, hipnotizatorul începe să aducă subiectul într-o stare de relaxare profundă și receptivitate. Aceasta poate implica tehnici de respirație profundă, sugestii pozitive și relaxare musculară.