Lumea nu e a celor modești, ci a celor energici.

Corpul, cel mai bun prieten!

corpul

De câte ori nu ne-am dorit un prieten foarte sincer, care să ne spună dacă greşim, ce greşim, când arătăm rău sau când arătăm bine? Şi nu ne-am dat seama că prietenul nostru cel mai bun se află cu noi zi de zi, an de an.

Există chiar în noi, este corpul nostru, care ne atenţionează de câte ori greşim câte ceva. Că nu ne dăm seama e una, că nu vrem să îl ascultăm, e alta. Însă de ce trage el oare atât de disperat de noi, precum un animal care nu poate comunica prin limbă? Pentru că vrea ca noi să fim sănătoşi.

În momentul în care ne îmbolnăvim, el ne va spune unde am greşit. Şi parcă o auzim pe mama: „Ţi-am spus eu să nu umbli desculţă!" Aşadar, când corpul încearcă să ne comunice ceva, ar fi bine să îl ascultăm, pentru a preveni ceea ce va fi dat să urmeze.
 

 

NICIUN COMPORTAMENT ANORMAL NU ESTE NORMAL


Dacă vă este frică de ceva banal, dacă sunteţi exagerat de geloasă, aparent fără motiv, dacă vă e lene să vă daţi jos din pat într-o dimineaţă, trebuie să vă gândiţi că s-ar putea ca pe undeva, ceva să nu funcţioneze. Şi atunci trebuie scoasă trusa de scule din debara. Nu ignoraţi aceste simptome, nu le trataţi cu indiferenţă. Indiferenţa înseamnă boală mai devreme sau mai târziu. Orice comportament are o cauză. Iar corpul nostru încearcă să tragă semnale de alarmă.

Anxietatea generează o lipsă totală de iniţiativă, de motivare, ea generează lene. Iar lenea poate duce la depresie. Depresia severă, în cele din urmă şi în cele mai rele cazuri, poate omorî. Anxietatea se poate manifesta sub forma unor frici. Însă anxietatea este atât de subtilă, încât nici nu ştii când te loveşte.

Acestea sunt manifestări dizarmonioase ale psihicului. Ele provin din anumite traume sau fapte de viaţă, care pe moment pot părea inofensive. Muşcătura unui câine în copilărie poate fi cauza unor frici, transformate în fobii, mai târziu.

O permanentă dezaprobare a părinţilor se poate transforma într-o depresie severă dezvoltată de copil la maturitate. De aceea trebuie să fim tot timpul conştienţi de ceea ce ni se întâmplă, de ceea ce face şi de ceea ce ne transmite cel mai bun prieten, corpul. Trebuie să fim conştienţi de faptul că tot ceea ce se întâmplă rău cu noi este o somatizare a unor afecţiuni. Iar pentru a şti ce să tratăm, trebuie să ştim să citim semnele pe care ni le oferă corpul. Iar aceste semne se manifestă deseori prin pofte, pofte pe care uneori le reprimăm. Cel mai simplu motiv al abţinerii este frica de îngrăşare, ce se produce cu precădere la femei.

Tuturor ni s-a întâmplat să ne fie atât de poftă de ceva încât să ieşim din casă pentru a cumpăra acel ceva. Unele dintre noi se trezesc în toiul nopţii pentru a mânca măcar un pic de... ceva dulce. Simptomele petrecute în timpul nopţii sunt somatizări ale anxietăţii. Pofta este modul corpului de a ne spune că ducem lipsă de diverse substanţe. Iar ca să înfruntăm şi teama de îngrăşare, haideţi să vedem cu ce putem înlocui alimentele la care poftim. Pofta de ciocolată în toiul nopţii semnalează o lipsă de magneziu.

Magneziul este foarte important pentru oase, muşchi, nervi, ajută la absorbţia intestinală, este un bun regenerator celular, un echilibrant psihic, antidepresiv, drenor hepatic şi previne atacurile de cord. Acesta nu se găseşte numai în ciocolata mult poftită, ci şi în nuci, legume şi fructe.

Cromul este un bun anticolesterolemiant, previne bolile cardiovasculare şi arteroscleroza, fosforul menţine oasele sănătoase şi dinţii frumoşi, de asemenea menţine aciditatea optimă a organismului şi activează enzimele, iar tryptophanul este un aminoacid esenţial pentru corp.

Lipsa acestora se manifestă prin cunoscuta poftă de „ceva dulce". Nu e necesar să mâncăm ceva dulce şi îngrăşător, ci le putem obţine şi din broccoli, brânză, fasole boabe, pui, ficat de viţel, ouă, lactate, spanac, cartofi. Dar şi din „ceva dulce", ceva mai sănătos decât prăjituri sau biscuiţi, cum ar fi struguri, stafide şi în general din fructe proaspete.

Cui nu îi trece prin cap din când în când un gând precum: „Aş mânca o friptură şi aş bea o cola"? Când pofta este atât de intensă, de salivăm numai gândindu-ne, înseamnă că organismul nostru are nevoie de calciu. Pentru asta putem mânca legume, brânză, susan, ceapă, muştar.

Calciul este indispensabil oaselor, activităţii cardiace normale, coagulării sângelui şi nivelului optim hormonal. Uneori, chiar dacă este frig afară, simţim nevoia să bem un suc rece cu gheaţă multă. Gheaţa semnalează faptul că avem nevoie de fier, pe care îl găsim în peşte, carne de pasăre, fructe de mare, verdeaţă sau cireşe negre.

Lipsa de fier din organism cauzează palpitaţii, stări de oboseală, puls accelerat, respiraţie accelerată şi anemie. Carenţa acestuia se manifestă prin pofta de cafea sau ceai. De asemenea, această poftă poate semnala o lipsă de sulf ce poate genera dureri articulare, piele ridată, uscată, îmbătrânită.

Sulful se regăseşte în gălbenuşul de ou, ardei, ceapă sau usturoi. Dacă vă este poftă de băuturi alcoolice, sau de pastile de relaxare înseamnă că aveţi nevoie nu de un şnaps, ci de potasiu, conţinut de banane, cartofi, spanac şi măsline negre. Lipsa potasiului poate cauza crampe musculare violente, balonare, iritabilitate şi slăbiciune musculară. De asemenea, o astfel de poftă poate însemna şi o lipsă de proteine.

Proteinele sunt „hrana muşchilor", cum o numea Dr. Liebig, un renumit chimist neamt din secolul al IX-lea. Acestea se regăsesc de asemenea în carnea de porc, carnea de pui, în nuci, lactate sau în fructe de mare. Uneori simţim nevoia să mâncăm încontinuu.

Acesta este un semn că ne lipseşte siliconul, tirozina sau vitamina C din organism. Rezolvăm problema ronţăind nişte nuci, sau mâncând portocale, verdeţuri, legume şi fructe roşii, brânză, miel, spanac, cartofi şi stafide. Dacă din contră, nu avem chef să mâncăm, cu toate că trebuie, avem nevoie de vitamina B1 şi B3.

Acestea oferă energie, asigură funcţionarea optimă a creierului, îmbunătăţirea digestiei prin prelucrarea răsimilor. Vitaminele le găsim în fasole, seminţe, nuci, ficat, ton, pui, curcan, vită, legume, lapte de capră şi sare de mare. Alunele, nucile, arahidele, ananasul şi coacăzele negre conţin mangan. Lipsa acestuia se manifestă printr-o poftă de băuturi reci.

Aşadar, lipsa oricărei substanţe din cele enumerate anterior poate cauza o boală. Iar corpul ne spune exact ce ne trebuie. Haideţi să îl ascultăm!