Cred că obiectivele nu trebuie să fie niciodată ușoare, ele trebuie să te forțeze să muncești, chiar dacă sunt inconfortabile pentru moment.

Lipidele în alimentaţie

slanina grasimi

Lipidele (grăsimile) constituie o valoroasă sursă de energie. În timp ce prin arderea în organism a unui gram de glucide sau proteine se eliberează 4,1 calorii, prin arderea unui gram de lipide se eliberează 9,3 calorii, adică de peste două ori mai multă energie.

Valoarea energetică mare, faptul că se găsesc sub formă concentrată, le fac să contribuie la reducerea volumului porţiei alimentare și la apariția mai rapidă a senzației de sațietate.

În afară de energie, lipidele aduc organismului și substanțe indispensabile proceselor de construcție, și anume: vitamine (A, D, E, K), fosfolipide, acizi grași nesaturați.

Dacă aportul de lipide este strict necesar în alimentație, excesul are efecte negative că: tulburări de digestie, apariția aterosclerozei, în anumite condiții și a infactului miocardic și accidentelor vasculare cerebrale, diabetului etc.

În ceea ce privește relația dintre consumul de lipide și rezistența organismului față de toxine, cercetările experimentale au demonstrat că în cazul plumbului și benzinei, grăsimile au efect negativ, deoarece le măresc absortia și implicit toxicitatea.

Consumul de grăsimi poate deveni excesiv când rația conține alimente foarte bogate în lipide, ca: slănina, untura, untul, carnea grasă de porc (conține uneori peste 30% lipide), brânzeturile (conțin 15-20% lipide).

Aceasta înseamnă că dacă la un prânz s-au consumat 200g carne de porc, numai cu această porţie de carne s-au ingerat 60g de lipide, adică peste jumătate din necesarul pentru o singură zi.

În exemplul dat, pentru a se evita excesul de lipide în rație, este necesar să se reducă în mod corespunzător consumul lipidelor provenite din grăsimi pure (slănină, untură, unt) și consumul altor alimente grase.

Nevoile de lipide variază în funcție de vârstă, efort și condițiile de mediu. Se apreciază că, în medie, lipidele pot acoperi 25% din valoarea calorică a porţiei alimentare, ceea ce revine la 1,5g lipide pentru 1kg grautate corporală, adică aceeaşi cantitate ca și a proteinelor.

Nevoile de lipide cresc în paralel cu efortul fizic. În anumite munci grele prestate timp îndelungat, se recomandă suplimentarea porției de lipide, pentru a se obține surplusul necesar de energie, fără ca volumul rației alimentare să crească prea mult. Consumul de lipide va scădea odată cu înaintarea în vârstă, la persoanele cu munci ușoare și la cele a căror greutate depășește limitele fiziologice.

La muncitorii din industria chimică este recomandat limitarea severă a consumului de lipide, sub nivelul recomandat celor neexpuși la noxe chimice.

Se apreciază că aportul de lipide nu trebuie să depășească 20% din valoarea calorică a porției, iar în unele cazuri trebuie chiar redus până la 5%, adică 55 - 75 gr/zi. Dacă ținem cont de faptul că slănină conține cam 80% lipide, este evident că trebuie să se renunțe la obiceiul de a consuma sistematic acest produs, deoarece mâncând cam 100g de slănină, se depășește rația zilnică de lipide acceptabilă pentru muncitorii din industria chimică.