Cunoștințele medicale au evoluat foarte mult în ultimele decenii.
Pe măsura descifrării mecanismelor celulare care stau la baza leziunilor proprii bolii, s-a putut verifica și rolul alimentației:
- ca factor auxiliar curativ, deci cu acțiune favorabilă asupra procesului de vindecare;
- cu acțiune negativă, putând întreține un anumit grad de leziuni celulare sau împiedica vindecarea, fiind factori nocivi direcți, prin molecule toxice pentru celulele hepatice, sau indirecți, întreținând anumite deficiențe de digestie și resorbție, precum și anumite lipsuri alimentare esențiale bunei funcționări a organismului.
Pacienții cu hepatite pot avea asociate și anumite deficiențe sau suferințe digestive, mai ales ale stomacului, temporare, în cadrul bolii, ca în perioada inițială a hepatitelor acute, sau independente, ca în cazul pacienților alcoolici, care dezvoltă o gastrită cronică hipoacidă.
De aceea, dieta trebuie să aibă în vedere și aceste suferințe asociate.
Dieta recomandată pacienților cu hepatită acută, virală sau toxică
Pacientul cu hepatită acută poate prezenta, la debutul bolii, o serie de tulburări digestive care antrenează un anumit grad de intoleranță la o alimentație normală.
În această perioadă, până la internarea în spital, se recomandă:
- Lactate: lapte dulce, lapte acidulat, sana, iaurt și derivate, precum brânză proaspătă de vaci, caș dulce, urdă, telemea de vacă proaspătă sau desărată, uneori și telemea de oaie proaspătă. Se vor evita brânzeturile fermentate, „rafinate”, și cașcavalul.
- Făinoase: biscuiți, pesmet, pâine albă mai veche sau prăjită, sticksuri, grisine, orez fiert, griș, paste făinoase în supe sau budinci ușoare, prăjituri de casă cu cocă simplă, fără adaosuri precum creme, cacao sau siropuri.
- Ouă: ouă moi sau ouă în preparate, precum găluști sau zdrențe în supă, dar nu prăjite.
- Supe: supă de legume, uneori și supă de carne slabă, de pasăre sau pește.
- Legume: legume preparate, fierte ca soteuri sau piureuri, ori în mâncăruri. Cartoful este bine tolerat copt în cuptor sau fiert, ca atare sau ca piure, dar se va evita forma prăjită. Uneori este tolerată salata verde ușor acrită cu lămâie.
- Fructe: sub formă de sucuri preparate pe loc, în casă, nu sub forma comercializată, care conține stabilizatori și alte ingrediente potențial toxice. Mai rar, fructele pot fi consumate ca atare, preferabil semipreparate, de exemplu mere rase, consumate după o perioadă de păstrare, cu un adaos mic de zahăr, sau mere coapte.
Ce nu se recomandă:
- mâncărurile grase, pregătite la cuptor sau cu un conținut bogat în celuloză, precum vinetele, ridichile, varza sau castraveții;
- condimentele iuți, precum ceapa și usturoiul crude, hreanul, ardeiul iute, piperul sau boiaua;
- fructele consumate ca atare, precum merele, perele, piersicile și, mai ales, cele cu uleiuri, precum nucile, alunele sau semințele de dovleac.
Toate acestea stagnează în stomac o perioadă mai lungă, fac digestia dificilă și întrețin senzația de vomă și vărsăturile.
Carnea ca atare, indiferent de forma de preparare, fiartă sau la grătar, poate să nu fie tolerată. În unele cazuri, când toleranța digestivă este satisfăcătoare, este permisă carnea slabă, de pasăre sau pește slab, fără organe, fără mezeluri, mai ales afumate, și fără carne conservată, prăjită, la borcan, în conserve sau sub formă de pastramă.
De asemenea, nu se recomandă icrele de pește.
Alte sfaturi utile
- Cantitativ, se recomandă mese mai mici și mai dese, pentru a evita senzația de plenitudine.
- Forma culinară și prezentarea alimentelor trebuie să fie apetisante, să facă plăcere și să nu provoace repulsie.
- Pacientul nu trebuie forțat să mănânce peste senzația de sațietate, chiar dacă aceasta apare precoce, după doar câteva înghițituri, pentru a nu provoca reflexul de vomă.
Odată cu intrarea în faza de stare, pacientul își recapătă apetitul și dispare intoleranța digestivă. În această perioadă, și mai ales în convalescență, pacientul are tendința de a mânca orice, fără restricții, iar de multe ori, din cauza apetitului exagerat, se produce o acumulare nedorită, cu creștere accelerată în greutate.
Obiectivul principal din această perioadă va fi echilibrarea dietei cu necesitățile reale calorice și nutritive și, uneori, interzicerea alimentelor direct toxice, precum alimentele iuți și alcoolul sub orice formă.