Emoțiile negative produc efecte nefavorabile sistemului nervos și proceselor fiziologice din organism. Un zgomot strident, scrâșnetul brusc al unei frâne de mașină, o ceartă cu o persoană apropiată, o enervare banală, frica, spaima, ne fac "pielea de găină" sau "părul vălvoi", punându-ne sistemul nervos și endocrin în stare de alertă.
Între ritmul proceselor care au loc în diferite organe interne și ritmul fiziologic al celulelor nervoase și glandelor endocrine există o legătură directă influențată de emoțiile și suprasolicitările psihice (stressul).
Ca urmare, ar fi ideal ca traumatismele psihice de orice natura să poată fi evitate, înlăturate. Aceasta nu înseamnă o invitație la simplificarea emoțională și spirituală. Dimpotrivă, sărăcia spirituală, monotonia distracțiilor facile generează plictiseală și oboseală.
Varietatea situațiilor conflictuale care pot provoca emoții negative în stare să ne traumatizeze psihicul descurajează orice încercare de a le clasifica. Nu se pot da nici rețete magice de a le evita sau înlătură, deorace incidența emoțiilor depinde de temperamentul fiecăruia, de caracterul omului, de educația și profilul său moral.
Indiferența, apatia, izolarea sau blazarea ne împiedică să ducem o viață demnă, activă, utilă; pentru aceasta, dimpotrivă, trebuie să fim pasionați, principiali, intransigenți, combativi fată de nedreptate, pastrandu-ne însă calmul și stăpânirea de sine, și uneori, de ce nu? umorul.
A-ți recunoaște obiectiv laturile pozitive și negative ale temperamentului, a-ți însuși priceperea de a te stăpâni, reprezintă calea cea mai sigură pentru realizarea echilibrului nervos și calmului necesar pentru a ieși din situațiile conflictuale. Stăpânirea temeinică a meseriei pe care o practicăm, orizontul cultural și moral, cunoașterea oamenilor, corecta apreciere a variatelor manifestări temperamentale ale celor din jurul nostru, echilibrul stabil și înțelepciunea generatoare de siguranță și calm, sunt o garanție că vom reuși să depășim stările tensionale, deci să prevenim încordarea nervoasă.
Trebuie să învățam să ne dominăm viața afectivă, să nu ne lașam copleșiți de emoții, ci să le stăpânim, pentru a nu capitula în față primului impas, cauzat de cine știe ce piedici neînsemnate scoase în cale de viață.
Dacă totuși solicitarea intelectuală și psihică intensă, la care suntem supuși uneori, sfârșește prin a provoca o stare de oboseala cronică, ce depășește capacitatea de apărare a organismului, se recomandă mijloacele de relaxare și nu medicamentele.