Succesul se află acolo unde se întâlnesc pregătirea și oportunitatea.

Cum să mănânci sănătos cu buget redus

salata

Indiferent de statutul social sau de puterea financiară, un lucru este sigur: trebuie să avem un nivel minim de cunoştinţe nutriţionale. De multe ori, o masă sofisticată nu înseamnă că e şi sănătoasă, iar una modestă nu înseamnă neapărat că nu este hrănitoare.

Mai bine zis: nu contează dacă suntem bogaţi sau săraci deoarece putem mânca la fel de bine sau de prost.

Sofisticăria gastronomică nu are nimic de-a face cu gastronomia nutriţională! Majoritatea mâncărurilor scumpe sunt proaste, dezechilibrate nutriţional. Există o speranţă – gătitul după perceptele gastronomiei nutriţionale, care împleteşte plăcerea de a mânca cu necesitatea de a ne hrăni.

Referitor la persoanele cu posibilităţi financiare reduse, acestea se pot afla de asemenea în două situaţii în ceea ce priveşte alimentaţia: cei care îşi cumpără alimentele din piaţă şi cei care cresc animale şi cultivă legume pentru mesele zilnice.

În primul caz, constrâns de situaţia financiară omul va cumpăra ingredientele pentru mâncare de regulă din piaţă şi îşi va pregăti acasă mâncarea. Va „posti“ conştient sau de nevoie, consumând mâncăruri simple, fără carne, bazate pe legume, leguminoase (în special fasole boabe).

Cei care pot să-şi crească animale şi au un mic lot de cultivat îşi vor asigura o parte din necesarul de hrană în „regie proprie“. Mulţi dintre aceştia nu folosesc îngrăşăminte chimice şi pesticide şi nu hrănesc animalele cu furaje concentrate. În unele zone de la ţară se păstrează obiceiuri sănătoase de hrănire, oamenii ţinând post miercurea şi vinerea, consumă rar carne roşie, în special la sărbători şi încă mai fac mişcare, lucrând la câmp, acasă, la pădure etc.

În cazul în care cel sărac nu conştientizează pericolul alimentelor ieftine industriale, ceea ce, din păcate, se întâmplă în cele mai multe cazuri, atunci va fi tentat să cumpere şi să consume astfel de alimente: mezeluri, salamuri, cârnaţi, pate-uri, slănină, margarină, pâine albă, snacks-uri, chips-uri, dulciuri industriale, brânzeturi topite şi sucuri industriale carbogazoase, periculoase pentru sănătate.

Asocierea acestora cu consumul de băuturi alcoolice de slabă calitate, uneori contrafăcute şi fumatul nu fac decât să înrăutăţească situaţia, determinând implacabil apariţia bolilor degenerative grave la vârste din ce în ce mai tinere. Mai mult, folosirea excesivă a uleiurilor ieftine, nerezistente la prăjit (de ex. uleiul de floarea-soarelui) şi prăjirea alimentelor ca atare, sau sub forma pane-urilor generează de-a dreptul alimente toxice care, din păcate constituie baza alimentaţiei.

Iată că neconstientizarea importanţei alimentelor şi a stilului de viaţa nu-i iartă nici pe cei bogaţi şi nici pe cei săraci, îmbolnăvindu-i de boli grave, fără discriminare.