Inteligenţa emoţională (EQ sau EI) poate fi definită ca fiind abilitatea de a înţelege, gestiona şi exprima eficient propriile sentimente şi de asemenea capacitatea de reacţiona în mod corect la sentimentele celor din jur. După părerea celor de la Talent Smart, 90% dintre persoanele cu performanţe ridicate în activitatea profesională posedă un EQ ridicat, în timp ce 80% din cei cu performanţe scăzute au şi o inteligenţă emoţională precară. Inteligenţa emoţională este esenţială în formarea, dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor interpersonale. Spre deosebire de IQ, care nu se schimbă semnificativ de-a lungul vieţii, EQ-ul poate evolua şi creşte în funcţie de dorinţa noastră de a învăţa şi a ne dezvolta.
Iată 4 factori care sunt importanţi pentru inteligenţa emoţională:
1. Capacitatea de a gestiona propriile emoţii negative
„Devenim ceea ce gîndim toată ziua” – Ralph Waldo Emerson
Probabil că niciun aspect al EQ nu este mai important decît abilitatea de a gestiona eficient propriile emoţii negative aşa încît să nu ne tulbure şi să ne afecteze judecata. Pentru a schimba ceea ce simţim în legătură cu o situaţie trebuie mai întîi să modificăm modul în care ne gîndim la ea. Neuropsihiatrul Daniel Amen a dezvoltat o metodă uşor de practicat numită Terapie GAN – Distrugerea Gîndurilor Automate Negative. Această metodă te ajută să îţi examinezi natura experienţelor negative şi să te raportezi astfel la ele încît să îţi reduci emoţiile negative.
Gîndurile automate negative sunt idei şi evaluări negative care apar în minte automat ca răspuns la anumite experienţe.
Cel mai adesea nu ne dăm seama de existenţa acestor gînduri. De exemplu, cineva se poate întîlni pe stradă cu un prieten care trece fără a îl (o) recunoaşte. Gîndul automat negativ care apare este “În mod sigur are ceva cu mine”. Dar această evaluare poate fi o eroare, deoarece pritenul respectiv poate fi pur şi simplu distrat.
Iată o prezentare a metodei doctroului Amen:
Începînd de la minutul 01:04 pînă la sfîrşitul clipului, dr. Daniel Amen explică această metodă.
2. Capacitatea de a rămîne calm în condiţii de stres
Majoritatea dintre noi experimentează un anumit nivel de stres. Modul în care gestionăm situaţiile stresante face diferenţa între persoanele asertive versus persoane reactive sau între cei care pot rămîne calmi faţă de cei care se zăpăcesc. Cînd sunteţi presaţi de evenimente, cel mai important lucru este să reuşiţi să rămîneţi calmi. Iată cîteva sfaturi rapide:
- Dacă te simţi nervos sau eşti supărat pe cineva, înainte de a îi spune ceva trage aer în piept şi numără pînă la 10. În majoritatea situaţiilor, pînă vei ajunge la 10 o să găseşti o metodă mai bună de a comunica ceea ce te nemulţumeşte aşa încît să nu complici şi mai mult problema.
- Dacă simţi că eşti nervos şi anxios dă-ţi cu apă rece pe faţă şi ia puţin aer. Un aer mai rece poate reduce intensitatea anxietăţii. Evită bauturile care conţin cofeină deoarece îţi vor creşte nervozitatea.
- Dacă simţi că evenimentele te copleşesc, te simţi confuz sau blocat, ieşi puţin din casă şi linişteşte-ţi mintea. Dacă este posibil, fă o plimbare în natură.
3. Capacitatea de a „citi” indiciile sociale
„Nu vedem lucrurile aşa cum sunt. Le vedem aşa cum suntem noi înşine” – Anais Nin
Persoanele cu EQ ridicat au o abilitate mai bună de a percepe şi de a interpreta expresiile emoţionale, fizice şi verbale ale celorlalţi. De aseemenea ştiu cum să îşi comunice clar şi eficient intenţiile. Iată cîteva sfaturi pentru a va mări capacitatea de a înţelege indicatorii sociali:
- Cînd nu înţelegi ceea ce vrea să exprime cineva, caută cel puţin 2 explicaţii alternative înainte de a trage concluzii. De exemplu, poţi fi tentat să crezi că un prieten nu îţi răspunde la telefon pentru că vrea să te ignore. De fapt, s-ar putea să fie extrem de ocupat. Comportamentul unei persoane este dictat de o varietate foarte mare de factori şi o perspectivă mai largă poate scădea şansa de a apărea neînţelegeri.
- Încearcă să obţii clarificări. Dacă e cazul, întreabă cealaltă persoană de ce se comportă într-o manieră sau alta. Pune întrebări cu răspuns deschis ca aceasta: „Sunt doar curios, poţi să-mi spui de ce…” şi evită acuzaţiile şi judecăţile de valoare.
4. Capacitatea de a fi asertiv (ă) şi de a exprima emoţii dificile cînd este necesar
Există momente în viaţă cînd trebuie să stabilim clar ce dorim, astfel încît oamenii să ştie la ce să se aştepte de la noi. Asta include exercitarea dreptului de a nu fi de acord, a spune „nu” fără a avea sentimente de vinovăţie, de a ne stabili prioritaţile, de a obţine un lucru pentru care am plătit, etc.
Cînd trebuie să exprimăm emoţii dificile se poate folosi metoda XYZ: Simt X cînd tu faci Y în situaţia Z. Iată cîteva exemple:
„Cred cu tărie că ar trebui să fiu apreciat (ă) la locul de muncă datorită contribuţiilor mele”.
„Nu mi se pare corect să te aştepţi să te ajut ignorînd propriile mele probleme”.
Evitaţi folosirea propoziţiilor care curpind o acuzaţie sau o judecată de valoare precum: „Eşti…”, „Ar trebui să faci…”, etc, pentru că îl pun într-o situaţie defensivă pe receptorul mesajului şi îl fac să fie mai puţin deschis la mesajul pe care îl transmiteţi.