Inteligența emoțională (EQ sau EI) poate fi definită ca fiind abilitatea de a înțelege, gestiona și exprima eficient propriile sentimente, precum și capacitatea de a reacționa în mod corect la sentimentele celor din jur. După părerea celor de la Talent Smart, 90% dintre persoanele cu performanțe ridicate în activitatea profesională posedă un EQ ridicat, în timp ce 80% dintre cei cu performanțe scăzute au și o inteligență emoțională precară.
Inteligența emoțională este esențială în formarea, dezvoltarea și menținerea relațiilor interpersonale. Spre deosebire de IQ, care nu se schimbă semnificativ de-a lungul vieții, EQ-ul poate evolua și crește în funcție de dorința noastră de a învăța și de a ne dezvolta.
Iată patru factori care sunt importanți pentru inteligența emoțională:
1. Capacitatea de a gestiona propriile emoții negative
„Devenim ceea ce gândim toată ziua.” – Ralph Waldo Emerson
Probabil că niciun aspect al EQ-ului nu este mai important decât abilitatea de a gestiona eficient propriile emoții negative, astfel încât acestea să nu ne tulbure și să nu ne afecteze judecata. Pentru a schimba ceea ce simțim în legătură cu o situație, trebuie mai întâi să modificăm modul în care ne gândim la ea.
Neuropsihiatrul Daniel Amen a dezvoltat o metodă ușor de practicat, numită Terapia GAN – distrugerea gândurilor automate negative. Această metodă te ajută să îți examinezi natura experiențelor negative și să te raportezi la ele astfel încât să îți reduci emoțiile negative.
Gândurile automate negative sunt idei și evaluări negative care apar în minte automat, ca răspuns la anumite experiențe.
Cel mai adesea, nu ne dăm seama de existența acestor gânduri. De exemplu, cineva se poate întâlni pe stradă cu un prieten care trece fără a-l recunoaște. Gândul automat negativ care apare este: „În mod sigur are ceva cu mine”. Dar această evaluare poate fi o eroare, deoarece prietenul respectiv poate fi pur și simplu distras.
Iată o prezentare a metodei doctorului Amen:
Începând de la minutul 01:04 până la sfârșitul clipului, dr. Daniel Amen explică această metodă.
2. Capacitatea de a rămâne calm în condiții de stres
Majoritatea dintre noi experimentăm un anumit nivel de stres. Modul în care gestionăm situațiile stresante face diferența între persoanele asertive și cele reactive sau între cei care pot rămâne calmi și cei care se zăpăcesc. Când sunteți presați de evenimente, cel mai important lucru este să reușiți să rămâneți calmi.
Iată câteva sfaturi rapide:
- Dacă te simți nervos sau ești supărat pe cineva, înainte de a-i spune ceva, trage aer în piept și numără până la 10. În majoritatea situațiilor, până vei ajunge la 10, o să găsești o metodă mai bună de a comunica ceea ce te nemulțumește, astfel încât să nu complici și mai mult problema.
- Dacă simți că ești nervos și anxios, dă-ți cu apă rece pe față și ia puțin aer. Un aer mai rece poate reduce intensitatea anxietății. Evită băuturile care conțin cofeină, deoarece îți vor crește nervozitatea.
- Dacă simți că evenimentele te copleșesc, te simți confuz sau blocat, ieși puțin din casă și liniștește-ți mintea. Dacă este posibil, fă o plimbare în natură.
3. Capacitatea de a „citi” indiciile sociale
„Nu vedem lucrurile așa cum sunt. Le vedem așa cum suntem noi înșine.” – Anais Nin
Persoanele cu EQ ridicat au o abilitate mai bună de a percepe și de a interpreta expresiile emoționale, fizice și verbale ale celorlalți. De asemenea, știu cum să își comunice clar și eficient intențiile.
Iată câteva sfaturi pentru a vă mări capacitatea de a înțelege indicatorii sociali:
- Când nu înțelegi ceea ce vrea să exprime cineva, caută cel puțin două explicații alternative înainte de a trage concluzii. De exemplu, poți fi tentat să crezi că un prieten nu îți răspunde la telefon pentru că vrea să te ignore. De fapt, s-ar putea să fie extrem de ocupat. Comportamentul unei persoane este dictat de o varietate foarte mare de factori, iar o perspectivă mai largă poate scădea șansa apariției unor neînțelegeri.
- Încearcă să obții clarificări. Dacă este cazul, întreabă cealaltă persoană de ce se comportă într-o manieră sau alta. Pune întrebări cu răspuns deschis, precum: „Sunt doar curios, poți să-mi spui de ce...?”, și evită acuzațiile și judecățile de valoare.
4. Capacitatea de a fi asertiv și de a exprima emoții dificile când este necesar
Există momente în viață când trebuie să stabilim clar ce dorim, astfel încât oamenii să știe la ce să se aștepte de la noi. Asta include exercitarea dreptului de a nu fi de acord, de a spune „nu” fără a avea sentimente de vinovăție, de a ne stabili prioritățile, de a obține un lucru pentru care am plătit etc.
Când trebuie să exprimăm emoții dificile, se poate folosi metoda XYZ: „Simt X când tu faci Y în situația Z”.
Iată câteva exemple:
„Cred cu tărie că ar trebui să fiu apreciat/apreciată la locul de muncă datorită contribuțiilor mele.”
„Nu mi se pare corect să te aștepți să te ajut ignorând propriile mele probleme.”
Evitați folosirea propozițiilor care cuprind o acuzație sau o judecată de valoare, precum: „Ești...” sau „Ar trebui să faci...”, deoarece acestea îl pun pe receptorul mesajului într-o situație defensivă și îl fac să fie mai puțin deschis la mesajul pe care îl transmiteți.