Eșecul ne învață perseverența. Ne întreabă dacă avem de gând să renunțăm sau să devenim mai hotărâți și să continuăm să încercăm.

Accidentele domestice - măsuri potrivite

accidente domestice

Ce bucurie inexprimabilă este să-ți vezi fiul sau fiica crescând! E o fericire reală pentru toți părinții să-și observe copilul atunci când începe să se ridice și apoi să meargă. Ce plăcere, atunci când ochii i se luminează în fața oricărui lucru nou, să constați că e inteligent, pentru că îl interesează totul. Și totuși, primii pași ai copilului dumneavoastră în viață pot să devina și sursă a numeroase griji: curiozitatea, necunoașterea, chiar și neglijenta sunt susceptibile să antreneze un risc vital!



Dar este copilul dumneavoastră singurul responsabil? A preveni un accident domestic înseamnă să te întrebi daca faci tot ce-ți stă în puteri ca să-ți protejezi copilul. Textul care urmează nu poate nicidecum să stabilească o lista exhaustivă a precauțiilor care trebuie luate, pentru că situația diferă de la o familie la alta, de la un loc la altul, și variază în funcție de vârstă copilului. Cu toate acestea, sfaturile care figurează mai jos pot să vă privească. Citiți-le, vă vor fi de folos. Dacă anumite puncte par că nu corespund cu situația dumneavoastră, nu ezitați să cereți sfatul medicului dumneavoastră.
 

CĂUTAŢI SĂ VĂ ÎNŢELEGEŢI MAI BINE COPILUL!

Dacă noi, adulții, am dobândit noțiunea de pericol, copiii, din păcate, nu au nici o idee despre riscurile la care se expun atunci când deschid sticla care seamănă cu una de apa gazoasa, când vor să vadă ce se găsește într-o caserola pusa pe aragaz sau când se joacă cu o priza electrica.

Accidentele domestice care survin între un an și șapte ani nu fac decât să confirme această ignoranță. Ele constituie prima cauză a mortalității infantile. De aceea dumneavoastră, părinții, trebuie să luați toate măsurile necesare ca să evitați producerea unui accident domestic. Pentru aceasta, primul lucru care trebuie făcut este să încercați să circumscrieți mai bine personalitatea propriului copil. Este el deosebit de turbulent, de agitat? Acționează din spirit de provocare? Este el imprudent sau pur și simplu curios? Cunoașterea caracterului și a reacțiilor sale trebuie să vă incite să vedeți un psiholog sau să consultați un pediatru, care va stabili de ce acționează el în acest mod.

Poate are nevoie, pur și simplu, de un plus de atenție, de mai multă afecțiune? Poate are nevoie de mai mult somn, poate jocurile lui de trezire sunt nepotrivite vârstei lui?
 

VERIFICAREA TUTUROR CIRCUMSTANŢELOR CU RISC ÎNALT DE ACCIDENTARE


Trebuie să vă puneți întrebarea dacă dumneavoastră înșivă sunteți îndeajuns de organizați ca să evitați accidentele. Răspunzând cu da sau nu la acest mic chestionar veți putea să judecați cu ușurință asupra a ce vă rămâne de făcut!

1. Este închis cu cheia dulapul care conține produsele pentru curățat, clorul etc.?

2. Aveți vreun produs de curățat sau unul toxic într-o sticlă care nu e cea originală?

3. Sunt toate medicamentele aranjate într-un singur loc?

4. Dulăpiorul cu produse farmaceutice poate fi deschis de un copil?

5. La ce înălțime se afla ferestrele dumneavoastră? Se poate trece peste barele de la balcon, poate un copil să treacă printre ele?

6. Au ferestrele dumneavoastră un grilaj de protecție?

7. Fumați? Dacă da, unde vă puneți brichetele sau chibriturile?

8. Aveți o grădină? Faceți acolo grătare?

9. Ce surse de căldură aveți în apartamentul sau în casa dumneavoastră? Este ușor de ajuns la ele?

10. Aveți piscina? I-o interziceți copilului dumneavoastră pe timpul cât lipsiți?

(Analizați răspunsurile dumneavoastră și procentajul riscurilor la care vă expuneți...)
 

ÎNVĂŢĂŢI-L SĂ FIE PRECAUT

Precauția corespunde, în ansamblu, unor numeroase gesturi condiționate. Trebuie, deci, să-l faceți pe copilul dumneavoastră să le învețe, căci, pentru el, totul este de ordinul jocului. Această învățare nu se face într-o singură zi, ci pe măsură ce copilul se dezvoltă psihic și fizic; riscurile se schimbă, într-adevăr, în cursul procesului de creștere. Atunci când trebuie să traverseze: explicați-i îndelung că trebuie să se oprească, după aceea să privească la dreapta și la stangă înainte de a trece pe partea cealaltă a străzii.

Faceți-l să înțeleagă că nu trebuie să traverseze decât la trecerea de pietoni. Dați-i exemplu. Este foarte important. Dacă nu faceți dumneavoastră înșivă ceea ce-i cereți să facă, copilul apreciază că limita pe care i-o fixați nu este reală, că ea poate fi trecută cu vederea. Atunci când în apropiere se află o mașină (o roata care se învârte, o curea etc.) explicați-i cât de periculoasă poate ea să fie pentru el. Cereți-i să se îndepărteze, dar nu-l privați de spectacol.
 

ADAPTAȚI MĂSURILE DE PRECAUȚIE LA ANTURAJUL DUMNEAVOASTRĂ

A avea un copil nu înseamnă să rămâneți acasă, să îl "superprotejati" îndepărtând riscurile exterioare. Dumneavoastră, părinții, trebuie, de asemenea, să fiți vigilenți atunci când îl încredințați unei alte persoane sau când îl luați cu dumneavoastră în vizita la prieteni. Explicați-le, pur și simplu, că acordați în continuare atenție regulilor de siguranță. Veți putea, de asemenea, să le cereți să așeze aperitivele și, în special, arahidele, la o înălțime suficient de mare astfel încât copilul dumneavoastră să nu fie tentat să se joace cu ele!
 

CUM PROCEDĂM DACĂ APARE O PROBLEMĂ?

În ciuda întregii vigilențe și a tuturor precauțiilor este posibil să vă confruntați cu un accident domestic. În orice caz de acest fel, nu intrați în panică! Panica ne conduce la gesturi care pot agrava situația: în caz de rănire cu un obiect sau de otrăvire cu un lichid, îndepărtați cauza problemei de copil pentru a evita supraaccidentarea. În timp ce telefonați urgent (Salvare, spital, medic) supravegheați-vă copilul.

În așteptarea ajutorului, specialiștii vă vor da primele sfaturi.