Pot rezuma în două cuvinte tot ce am învățat despre viață: merge înainte.

Complexele adolescenţilor

complexele adolescentilor

Andreei îi plăcea să iasă cu prietenele ei la o înghețată sau o prăjitură și un suc, dar acum, de câte ori acestea o invită, ea refuză, motivând că nu are chef sau că are altceva mai bun de făcut decât să piardă timpul așa. A devenit obsedată de oglindă și de cântarul din baie, care arată incontinuu că pierde din greutate. Cu toate astea, insistă că este grasa, nu se mai simte bine în pielea ei, nu se mai concentrează la scoală și se simte mereu foarte obosită. Andreea suferă de o boala de alimentație.

Ioana stă multă vreme în camera ei. Acolo este locul unde se retrage, ascultă muzică, își face temele sau se joacă pe calculator. Acum se pregătește să își facă temele. Tocmai a terminat masa, dar și-a pregătit o tabletă de ciocolată și o pungă de popcorn, ca să mai ronțăie ceva. Nu îi place că este grasă, i se pare că toți colegii râd de ea din această cauză, dar se pare că nu poate să se oprească din mâncat. Știe că, peste o oră, când deja se vă simți umflată de atâta mâncare, se va simți vinovată, dar acum, pur și simplu, nu poate să se oprească din mâncat. Și Ioana suferă de o boala de alimentație.

Deși sună mai degrabă a fițe, nu este vorba de așa ceva. Bolile de nutriție sunt destul de frecvente. De exemplu, în America, se estimează că în jur de 1% dintre adolescenți sunt afectați. Cu toate că incidența acestora este mai mare în rândul fetelor, și băieții suferă de aceste boli.

ANOREXIA ŞI BULIMIA

Cele mai comune boli de alimentație sunt anorexia și bulimia. Cele două boli pot fi dificil de distins deoarece au trăsături comune: în ambele situații bolnavul are o imagine distorsionată despre propriului corp și va părea obsedat/ă de ceea ce mănâncă. Fiindcă aceste boli afectează mai mult fetele decât băieții, este mai greu de descoperit un bolnav decât o bolnavă, și, în plus, băieții afectați tind să se concentreze mai degrabă pe aparența sportivă a corpului, spre deosebire de fete, care vor doar să fie slabe.


Persoanele cu anorexie au o teamă imensă de a nu fi grași: ei mănâncă foarte puțin, și cantitatea pe care o îngurgitează devine o obsesie. Ele pot duce obsesia mâncării până la a cântari totul sau la calculul continuu al caloriilor. De asemenea, se poate ca aceste comportamente să fie însoțite de exerciții fizice intense. O trăsătură unică a acestei boli este faptul că bolnavul are o imagine profund deformată despre corpul său: este posibil ca, în ciuda faptului că slăbește într-un ritm accelerat, să privească în oglinda și să vadă, în continuare, o persoană grasă.

Bolnavii de anorexie nu se pot vedea pe ei înșiși destul de slabi pentru a fi mulțumiți de felul în care arată.

Bulimia este un pic diferită de anorexie, datorită faptului că persoana care este bolnavă nu evită mâncarea, ci, din contră, mănâncă foarte mult. Cu toate astea, imediat după masă, bolnavul vomită sau ia laxative pentru a scăpa de mâncarea înghițită. Din cauza acestui comportament este mai dificil să observi când cineva suferă de bulimie. O persoană bulimică poate avea o greutate medie sau peste medie față de un anorexic, care are o greutate mult sub medie.

CAUZELE ANOREXIEI ŞI BULIMIEI

Până în momentul de fată, nu se știe cu exactitate care sunt cauzele pentru care unii oameni dezvoltă aceste boli. Se știe că majoritatea celor care au o boală de alimentație sunt cu vârste între 14 și 18 ani, chiar dacă sunt și cazuri înregistrate la vârste mai mici. La această vârstă, mulți adolescenți nu simt că dețin controlul asupra a ceea ce se întâmplă cu ei, mai ales în legătură cu transformările din perioada pubertății.

Prin controlul pe care tind să îl aibă asupra corpului lor, adolescenții cu probleme de alimentație simt că au recâștigat o oarecare poziție de putere, chiar dacă într-un mod nesănătos.

Fetele, la care este perfect normal ca în perioada pubertății să se depună un strat adipos, tind să considere această schimbare ca fiind extrem de neplăcută și depun toate eforturile pentru a slăbi. Nu este foarte dificil pentru a găsi o explicație a acestei temeri de îngrășare. Trebuie doar să ne gândim la avalanșa de imagini a unor trupuri perfecte cu care suntem invadați prin canalele media.

Când se combină presiunea de a fi ca aceste modele cu schimbările în sensul opus ale corpului, nu este de mirare că unii adolescenți pot să se îmbolnăvească și să aibă o imagine deformata despre felul în care ar trebui să fie corpul lor.

Există și dovezi ale faptului că aceste boli de alimentație pot să fie legate de familie: părinții sunt cei care ne influențează valorile și prioritățile, și printre acestea sunt și cele legate de mâncare și imaginea de sine. Dar, de asemenea, există și teorii care susțin existența unei predispoziții genetice spre anumite comportamente, iar dezordinile alimentare ar putea fi printre acestea.

SPORTUL, ANOREXIA SI BULIMIA

La unele fete există un risc mai are de a face o boală alimentară din cauza sportului pe care îl practică. Gimnastele, patinatoarele sau balerinele trăiesc într-o cultură în care a fi slabă este foarte important pentru performanță. Dar, în efortul de a slăbi și de a face pe plac antrenorilor, acești sportivi pot cu ușurință să dezvolte o boală de alimentație.
Deși este mai puțin obișnuit ca băieții să sufere de boli de alimentație, unele sporturi pot să creeze un teren propice, prin dietele speciale sau greutatea care trebuie să fie atinsă de aceștia în numele performanței.

Adevărul este că o boală de alimentație face mult mai mult rău decât efectele pozitive pe care le-ar avea. Atleții cu boli de alimentație vor descoperi curând că lipsa principiilor nutritive din mâncare își va pune amprenta asupra performanțelor și a ratei accidentărilor, care va creste.


SUPRA-ALIMENTAREA NECONTROLATĂ

Această boală se remarcă printr-o creștere normală a apetitului care are loc din când în când. Adolescenții care suferă de această boală consumă cantități mari de mâncare și nu se opresc nici atunci când se simt plini. Ei se supra-alimentează în mod constant, și nu este vorba numai despre apetit, ci și despre sentimentul de neajutorare și lipsa de control pe care aceștia îl trăiesc.

Ei se simt fară putere în fata dorinței de a manca, dorință pe care nu o pot controla. Mulți dintre cei care suferă de această boală sunt mereu stresați, supărați sau mânioși. Un motiv pentru acest tip de comportament poate să fie evitarea de a se confrunta cu o anume realitate care li se pare dureroasă.


EFECTELE BOLILOR DE ALIMENTAŢIE

Oricare ar fi cauzele unei boli de alimentație, efectele ei pot fi devastatoare dacă nu și mai grav, putând amenința viață bolnavului. Persoanele care cântăresc cu mai puțin de 15% din greutatea normală pot să nu aibă destul țesut adipos pentru a menține starea de sănătate a corpului.

O persoană care suferă de anorexie poate să își cauzeze diverse probleme la inimă, ficat și rinichi, prin faptul că nu mănâncă destul. Din acest motiv corpul încetinește tot metabolismul: presiunea arterială scade, la fel pulsul și respirația, exact că în cazurile de înfometare.

În cazul fetelor această încetinire a metabolismului poate merge până la oprirea menstruației. Lipsa de energie îi face pe bolnavi să se simtă aerieni și să nu se poată concentra. Alte efecte sunt: anemia, căderea părului, unghii casante și apariția pe toată pielea a unui strat de fire de păr foarte fine. În cazuri extreme anorexia produce malnutriție și poate duce la deces.

Persoanele care suferă de bulimie acuză dureri de stomac constante. În fapt, bulimia poate să duca la afecțiuni ale stomacului și rinichilor ca urmare a faptului că bolnavul vomită încontinuu. De asemenea pot fi afectați dinții din cauza acidului care se revarsă în gura când bolnavul vomită. Ca în cazul fetelor care suferă de anorexie, și la fetele care suferă de bulimie e posibil să se oprească menstruația.

Ceea ce este mai grav este că, din cauza eliminării continue din organism a mâncării, se poate ajunge la o lipsă de potasiu, care poate afecta inima sau poate cauza chiar moartea.

Problemele emoționale care apar în cazul unei boli de nutriție sunt inerente. Când o persoană devine obsedată de greutate, este greu să se mai concentreze asupra altor lucruri. De multe ori, bolnavii devin mai retrași și mai puțin activi social. Adolescenții care suferă de anorexie nu mai participă alături de familie la o gustare sau la ieșiri la oraș. De asemenea, nu doresc să își întrerupă exercițiile fizice, devenite rutină.

Bolnavii de bulimie consumă multă energie pentru a planifica următoarea retragere pentru a voma fară să fie descoperiți și se ascund în baie pentru lungi perioade de timp.
Bolnavii de supra-alimentare necontrolată se confruntă, și ei, cu numeroase probleme care derivă din boala lor. Creșterea în greutate este un efect logic al acestei boli, ceea ce, în final, duce la obezitate. În afară de consecințele medicale ale obezității, nu trebuie să le uitam și pe cele de ordin psihologic, datorate în primul rand presiunii din afară de a te conforma unui anume tip de frumusețe corporală.

În al doilea rând, temerile bolnavilor de a se îngrășa pot duce la un comportament nesănătos, în sensul unor diete restrictive cu efect de yo-yo.

Aceste boli sunt în mod nedrept tratate cu dispreț, ca și cum ar fi doar faze normale în viața unui adolescent sau, mai degrabă, fițe, care, la un moment dat, vor dispare. Din păcate, aceasta este o greșeală care lasă răni adânci în sufletul și trupul adolescentului bolnav.

Bolnavii pot foarte ușor să devină depresivi sau să se lupte cu sentimente de vină. Acestea pot, uneori, să ducă la consumul de droguri care să ușureze suferința interioară a bolnavului, complicând și mai mult lucrurile.


TRATAMENTUL BOLILOR DE ALIMENTAŢIE

Din fericire, persoanele care suferă de boli de alimentație pot să se însănătoșească și să învețe să mănânce normal din nou. Fiindcă sunt boli care afectează atât corpul, cât și mintea, tratamentul lor trebuie să se adreseze ambelor aspecte.

Consilierea este o parte foarte importantă a tratamentului, și în multe cazuri soluția pentru vindecarea bolnavului este nu o consiliere individuală, ci o terapie pentru toată familia. Părinții și alti membri ai familiei sunt factori importanți în procesul de vindecare, ei au un rol definitor pentru a convinge bolnavul să își schimbe percepția despre corpul său și a-l ajuta să înțeleagă că a fi slab nu este criteriul definitoriu după care este apreciat de ceilalți.

Cel mai important lucru este însă ca aceste boli să fie recunoscute și să se ia masuri cât mai repede, pentru că toate obiceiurile, un anume comportament alimentar nesănătos vor fi cu atât mai greu de schimbat, cu cât ele au persistat mai multă vreme.