Este adevărat că ceea ce nu te omoară te face mai puternic sau stresul este întotdeauna debilitant?
Este surprinzător cât de mult din experiența noastră emoțională depinde de interpretare.
Să luăm, de exemplu, senzațiile fizice pe care le ai când urmează să vorbești în public: palmele transpirate, stomacul strâns și senzația că se învârte camera cu tine. Nu seamănă foarte mult cu experiența fizică pe care o ai când te-ai îndrăgostit?
Și totuși, de una dintre aceste experiențe cei mai mulți oameni ar fugi cât mai departe, în timp ce pe cealaltă o savurează. Diferența ține, în parte, de sensul pe care îl atribuim acestor evenimente.
Dar cât de departe merge acest mecanism? Ce se întâmplă cu neplăcerile vieții de zi cu zi și cu stresul în general? Este stresul cu adevărat un ucigaș sau poate fi reinterpretat astfel încât să nu ne mai afecteze la fel?
Există, cu siguranță, un anumit mod obișnuit de a gândi despre stres. Una dintre cele mai frecvente perspective, întărită adesea de mass-media, este mentalitatea conform căreia stresul este debilitant.
Crum și colaboratorii săi s-au întrebat, într-un nou studiu publicat în 2013, dacă putem schimba această mentalitate și dacă a gândi despre stres într-un mod pozitiv are vreun efect asupra felului în care reacționăm la el.
Stresul ca factor de performanță
Pentru a realiza câteva teste preliminare, cercetătorii au recrutat un grup de bancheri de investiții, care au fost împărțiți în trei grupuri. Fiecărui grup i-a fost prezentat un videoclip diferit, cu durata de 10 minute. Unii dintre participanți au urmărit un videoclip care sugera că stresul poate fi benefic.
Videoclipul bazat pe ideea că stresul poate îmbunătăți performanța sugera că unii oameni lucrează cel mai bine sub presiune. De exemplu, căpitanul „Sully” Sullenberger a reușit să aterizeze avionul avariat pe râul Hudson, iar Winston Churchill a condus cu succes Marea Britanie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Un al doilea grup a urmărit un videoclip care întărea ideea că stresul este debilitant, în timp ce al treilea grup a avut rol de grup de control.
Bancherii au raportat, pe parcursul câtorva săptămâni, care era mentalitatea lor față de stres, cum se descurcau la serviciu și care era nivelul lor de stres. Rezultatele au arătat că persoanele care văzuseră videoclipul despre stres ca factor de îmbunătățire a performanței au dezvoltat o mentalitate mai pozitivă față de stres.
Această schimbare i-a determinat să raporteze performanțe mai bune la locul de muncă și mai puține probleme psihologice în următoarele două săptămâni.
Acest lucru sugerează că ceva atât de simplu precum un videoclip scurt poate începe să schimbe modul în care ne raportăm la stres, cel puțin pe termen scurt.
Cum poate ajuta o mentalitate pozitivă despre stres?
Un alt studiu realizat de Crum și colaboratorii săi a analizat unul dintre posibilele mecanisme prin care o schimbare de mentalitate ar putea fi benefică. Cercetarea a arătat că persoanele care tind să creadă că stresul le poate îmbunătăți performanța sunt mai dispuse să primească feedback.
Astfel, oamenii care gândesc pozitiv despre stres sunt mai predispuși să folosească această stare pentru a-și rezolva problemele.
În plus, convingerea că stresul poate fi benefic a fost asociată cu niveluri mai scăzute de cortizol, un hormon strâns legat de răspunsul organismului la stres. Cu alte cuvinte, reacția fiziologică a oamenilor la stres a fost mai bună atunci când aceștia acceptau ideea că stresul poate avea și efecte pozitive.
Este stresul bun sau rău pentru noi? Aceste dovezi subliniază faptul că, așa cum se întâmplă adesea, ceea ce credem influențează felul în care reacționează atât mintea, cât și corpul.
Stresul nu este întotdeauna distructiv. În anumite condiții, poate deveni o sursă de energie, concentrare și adaptare. Diferența importantă stă în modul în care îl interpretăm și în felul în care alegem să îl folosim.