Societatea în care trăim își pune amprenta asupra noastră chiar și fără să vrem. Nu degeaba i se spune acestui secol „al vitezei”, pentru că trăim, într-adevăr, la viteze amețitoare. Dar această „viteză” nu înseamnă neapărat progres. Din păcate, faptul că suntem mereu ocupați să ne câștigăm existența, să ne satisfacem hobby-urile etc. coboară între noi și familia noastră o cortină, care duce adesea la interminabile probleme de comunicare și, în final, la divorț.
Societatea și stilul de viață ne impun un mod negativist de a privi lucrurile, ne transformă în persoane sedentare, care, după 8 ore sau poate mai multe de stat la birou, nu mai avem putere să petrecem ceva timp în natură sau împreună cu cei mici.
Câteodată, fără să ne dăm seama, folosim cuvintele în sens negativ. Cuvintele, acești mesageri ai gândului și sentimentelor noastre, sunt chinuite și contorsionate, așa încât sensul lor se schimbă. Ne sperie și comentăm cu îngrijorare fenomenul infracțional, mereu în creștere, dar nu facem nimic pentru a schimba lucrurile. Până să se schimbe societatea, trebuie să ne schimbăm noi înșine.
Ar trebui să înțelegem care sunt cauzele cu ale căror efecte ne întâlnim în fiecare zi și să găsim o cale să îndreptăm aceste lucruri. Dacă nu cu gândul la ceilalți, pentru că, de ce să nu recunoaștem, noi, oamenii, suntem egoiști, măcar cu gândul la viitorul copiilor noștri.
Fiecare își dorește ce este mai bun pentru copilul lui, dar acest „mai bun” începe cu noi. Nu trebuie să așteptăm să „ni se spună” în ce direcție să mergem sau ce anume să facem. Dacă noi facem ceea ce este mai bine și mai corect pentru familia noastră, acest exemplu se va propaga, în câțiva ani, în familia pe care și-o va întemeia copilul nostru sau prin casele prietenilor noștri, care ne vor lua ca model.
Cum putem începe să îndreptăm lucrurile?
Simplu: să ne gândim un pic de unde pornesc „relele” în familia noastră. O să vedeți că motivele sunt cât se poate de „banale”. Se spune că „cine seamănă tunete culege furtună”, așadar primul sfat este să nu răspundeți unei certuri cu o altă ceartă.
Trebuie să aveți ceva mai multă răbdare cu partenera sau partenerul și cu copiii dumneavoastră. Familia este foarte importantă: ne dă siguranță, ne ajută să ne împlinim, ne sprijină în momentele grele. De ce nu i-am da și noi importanța cuvenită?
Televizorul, telefonul și timpul petrecut în fața ecranelor
Un alt „rău” pe care îl putem „eradica” este televizorul. Da, nu vă mirați! Acea cutie cu sunete și imagini care se găsește în fiecare casă, spun specialiștii, aduce mai mult rău decât bine, mai ales pentru copii.
Știți și dumneavoastră că violențele, fizice sau verbale, de pe micul ecran coboară adesea în mijlocul familiei și al prietenilor. De aceea este foarte important la ce ne uităm noi, ca părinți, dar și ce le permitem copiilor noștri să vadă. Mamele nu ar trebui să folosească televizorul și telefonul pe post de bonă pentru cei mici.
Chiar dacă nu avem prea mult timp, trebuie să ne învățăm copiii să aibă o viață activă. Dacă îi lăsăm ore în șir în fața televizorului, tabletei sau telefonului, le va fi foarte greu să se integreze în societate, să își facă prieteni sau să comunice cu colegii de școală și profesorii. Ba chiar s-ar putea ca nici temele să nu mai vrea să și le facă, pentru că „este ceva frumos la televizor”.
Ideal ar fi ca cei mici să cunoască importanța unui program zilnic cât mai variat.
Critica excesivă afectează încrederea copilului
Un lucru grav, cu adevărat grav, pe care îl fac unii părinți este să își critice aspru copiii. Dragi părinți, menirea voastră este să vă ajutați copiii să își găsească drumul în viață, să îi sprijiniți să își pună în valoare talentul pe care îl are fiecare, nu să le demolați încrederea în sine. Dacă aplicați această „strategie”, este vremea ca lucrurile să se schimbe. Și încă începând din clipa aceasta.
Prevenirea agresiunilor sexuale asupra copiilor
Un alt lucru important, pe care uneori părinții îl neglijează, spunând „nu pot să îi vorbesc copilului despre asta”, sau nu sesizează că este cu adevărat important, este pregătirea copiilor pentru a preveni o posibilă agresiune sexuală asupra lor. Nu trebuie să vă mai spun că o astfel de întâmplare este o traumă care lasă urme adânci.
Așa că haideți să trecem peste „rușine” și să ne învățăm copiii cum să reacționeze în astfel de situații. Dacă sunteți de părere că nu sunteți chiar cel mai bun sfătuitor în materie sau nu găsiți cuvintele potrivite, mergeți împreună la un consilier. Veți vedea că a meritat efortul.
Copiii au nevoie de familie
Copiii au nevoie de familie. Au nevoie de o atmosferă caldă, de echilibru și, mai ales, au nevoie de ambii părinți, pentru că fiecare își influențează copilul într-un anumit fel. Persoanele care își cresc singure copiii știu bine la ce mă refer.
Specialiștii au constatat că cei care au crescut fără tată sau au avut unul care nu prea s-a implicat în educația lor devin timizi, nesiguri și retrași. Cei cărora le-au lipsit mamele stabilesc cu mare greutate relații cu sexul opus, nu știu să își exprime sentimentele și sunt străini de treburile gospodărești.
Dacă vrem să ne creștem copiii ca pe niște învingători, trebuie să le fim alături. Trebuie să îi convingem că merită să aibă încredere în ei și să privească lucrurile în mod pozitiv.