Instabilitatea imaginii de sine: personalitatea borderline

ARTICOLE / Psihologie —
Instabilitatea imaginii de sine: personalitatea borderline

În acest articol voi vorbi despre încă o varietate problematică a tipurilor de caracter: personalitatea borderline. Acest tip de personalitate este caracterizat de o imagine de sine fluctuantă, dar mai degrabă negativă, de impulsivitate și de incapacitatea de a stabili și de a menține relații armonioase.

Persoanele care aparțin acestei categorii se tem foarte tare să nu fie abandonate de persoana iubită și fac eforturi disperate pentru a evita abandonul, real sau imaginar. Nu suportă să fie singure și au nevoia de a avea tot timpul pe cineva lângă ele.

Sunt foarte sensibile la reacțiile de moment ale celorlalți și pot interpreta eronat, în sensul propriilor temeri, un gest sau o întâmplare care, în realitate, nu are nicio semnificație. De exemplu, pot avea accese de furie sau de panică dacă cineva important pentru ele întârzie câteva minute la o întâlnire. Dacă sunt totuși abandonate, interpretează aceasta ca pe un semn că au un caracter „rău”. În încercarea disperată de a evita abandonul, pot recurge la automutilare sau la amenințarea cu sinuciderea.

Relațiile lor sunt intense și lipsite de stabilitate. Pot să se îndrăgostească foarte intens de la prima sau a doua întâlnire și își idealizează partenerul, dar trec rapid de la o dragoste intensă la ură atunci când au impresia că persoana iubită nu se ocupă suficient de ele sau nu petrece suficient timp în compania lor.

Dacă simpatizează sau sunt atente cu cineva, persoanele cu personalitate borderline vor face acest lucru numai în speranța că acea persoană le va satisface propria nevoie de a avea pe cineva în preajmă. Au tendința să își schimbe cu ușurință părerile despre cei din jur.

Sunt caracterizate de o imagine de sine instabilă și de un eu structurat precar. Instabilitatea imaginii de sine se reflectă în schimbările bruște care pot avea loc în viața lor: își modifică radical planurile privind cariera, obiectivele și valorile, tipurile de prieteni, chiar identitatea sexuală. Adesea, trec cu ușurință de la rolul unei persoane umile, care solicită ajutor, la rolul de răzbunător al unor umilințe reale sau imaginate.

De obicei, se văd pe ele însele ca fiind rele sau imorale. Au performanțe scăzute în activitățile școlare sau în sarcinile în care nu este foarte clar stabilit cum trebuie să procedeze.

Nu sunt capabile să își stăpânească impulsurile de moment și pot deveni cu ușurință agresive cu alții sau cu ele însele. Uneori își cheltuie banii în mod nechibzuit, mănâncă excesiv de mult, abuzează de alcool, conduc imprudent, se angajează în jocuri de noroc sau în relații sexuale promiscue și periculoase.

În 8 până la 10% dintre cazurile de personalitate borderline apare sinuciderea. Actele de automutilare sau tentativele de suicid sunt frecvente. Automutilarea apare ca urmare a stresului intens pe care îl experimentează aceste persoane și se explică uneori prin nevoia lor de a se autopedepsi, deoarece se consideră „rele” sau „păcătoase”.

În dispoziția lor afectivă predomină iritarea, întreruptă frecvent de episoade de panică sau disperare. Rareori și pentru puțină vreme sunt mulțumite și liniștite.

În relațiile cu cei din jur sunt sarcastice și manifestă excese verbale, precum țipete, înjurături etc. Manifestările de furie sunt urmate de rușine și sentimente de vinovăție, care le deteriorează și mai mult imaginea de sine, considerându-se „rele” sau „păcătoase”.

Persoanele cu personalitate borderline au tendința de a se sabota pe ele însele, renunțând atunci când un țel este aproape de a fi realizat: abandonează studiile înainte de absolvire, își părăsesc fără rost serviciul sau distrug o relație care, în mod evident, ar putea dura.

În copilăria acestor persoane apar frecvent maltratarea fizică, abuzul sexual, neglijența, relațiile ostile, pierderea precoce a părinților sau separarea de aceștia la o vârstă fragedă.

Suferă frecvent de deprimare, de tulburări de comportament alimentar, mai ales mâncat excesiv, adică bulimie, de stres posttraumatic sau de tulburare ADHD.